Test de ochi: culorile pe graficele de culori

Diagramă test de orbire a culorii

Teste de culoare test de ochi

Culoarea deriv din spectrul de lumin ce interacioneaz n ochi cu senzitivitatea spectral a receptorilor de lumin. Categoriile de culori i specificaiile fizice ale acestora sunt, de obicei, asociate cu obiecte, materiale, surse de lumin, etc bazate pe proprietile lor fizice, cum sunt: absorbia luminii, reflexia, spectrul de emisie.

diagramă test de orbire a culorii Irifrina în tratamentul miopiei

Radiaia electromagnetic este caracterizat de lungimea de recenzii de oftalmologie pediatrică sau frecven i intensitate. Cnd lungimea de und intr n spectrul vizibil, se numete lumin vizibil.

Mai multe despre simptome când test de viziune de culoare examinatorul verifică capacitatea pacientului de a distinge culorile discriminare de culoare.

Lumina vizibil este, de fapt, radiaia electromagnetic din intervalul nm nm, perceptibil de ctre ochiul uman. Spectrul electromagnetic i aria vizibil Culoarea Rou Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Intervalul lungimii de und ~ nm ~ nm ~ nm ~ nm ~ nm ~ nm Intervalul de frecven ~ THz ~ THz ~ THz ~ THz ~ THz ~ THz Culoarea are trei mari atribute, cunoscute drept HSL hue, saturation, lightness: H - nuana culoarea pur, fr alte tente sau umbre; S - saturaia combinaia dintre intensitatea luminii i msura n care este distribuit n spectrul lungimilor de und; culoarea pur se obine folosind o singur lungime de und la o intensitate foarte mare cum este lumina laser ; pentru a desatura o culoare, se poate aduga alb, negru, gri sau o culoare complementar; L - strlucirea luminozitatea ct de luminoas este o culoare.

Culoarea diagramă test de orbire a culorii obiect este rezultatul complex att al proprietilor suprafeei sale, ct i al proprietilor de transmisie i de emisie ale sale, toi aceti factori contribuind la amestecul de lungimi de und ce funcții mentale în caz de tulburări vizuale de pe suprafaa unui obiect.

Mai jos sunt cteva generalizri ale proprietilor fizice ale obiectelor: lumina care pleac de la o suprafa opac poate fi reflectat specular la fel ca la o oglinddispersat reflectat difuz sau absorbit; obiectele opace, care nu reflect lumina n mod specular tind s aib suprafee aspre, nelefuiteau culoarea determinat de acea lungime de und pe care o mprtie cel mai mult.

Dac sunt difuzate toate lungimile de und, atunci obiectele apar albe.

Dac absorb toate lungimile de und, atunci ele apar negre; obiectele opace, care reflect lumina diverselor lungimi de und cu eficiene diferite apar ca nite oglinzi colorate. Un obiect care reflect ntr-o anumit proporie lumina i absoarbe restul poate prea negru, dar i uor reflectiv, cum sunt acele obiecte negre acoperite cu straturi de lac sau email; obiectele care transmit lumin sunt fie translucide difuzeaz lumina transmisfie transparente nu difuzeaz lumina transmis.

diagramă test de orbire a culorii viziunea 5 la 13 ani

Dac mai i absorb sau reflect lumina diverselor lungimi de und n mod diferit, ele apar colorate, culoarea fiind determinat de natura acelei absorbii sau reflexii; obiectele pot s emit lumin, pe care o genereaz ele nsele.

Acest lucru are loc fie datorit temperaturii lor ridicate obiecte incandescentefie ca rezultat al unor reacii chimice fenomen numit chemoluminescenfie din alte motive; obiectele pot absorbi lumin i apoi, s emit lumin cu proprieti diferite.

diagramă test de orbire a culorii perspectiva diversificării

Acestea se numesc fluorescente dac lumina este emis numai pe msur ce este absorbit sau fosforescente dac lumina este emis i dup ce nceteaz absorbia ei. Vederea n culori Vederea culorilor este capacitatea unui organism de a distinge obiectele, bazndu-se pe lungimea de und sau frecvena luminii pe care acestea o diagramă test de orbire a culorii sau o emit.

Sistemul nervos percepe culoarea prin compararea rspunsului cu lumina de la cteva tipuri de fotoreceptori din ochi.

Test de viziune

Acetia sunt sensibili la diverse poriuni ale spectrului vizibil. Pentru a vedea o culoare este nevoie de 3 lucruri: sursa de lumin, detectorul ochiul i mostra de vzut. Culoarea nu este o proprietate diagramă test de orbire a culorii obiectelor, ci este calitatea creat de ctre creierul nostru. Un mr rou nu emite lumin roie.

diagramă test de orbire a culorii viziunea este congenitală

El absoarbe, pur i simplu, toate frecvenele luminii vizibile care strlucesc pe el, cu excepia unui grup de frecvene diagramă test de orbire a culorii ca fiind rou, ce sunt reflectate. Astfel, mrul este perceput ca fiind rou numai pentru c ochiul uman poate distinge printre diverse lungimi de und.

Teoria culorilor a fost formulat la nceput n termeni de trei culori primare rou, galben i albastru RYB red, yellow, bluedeoarece se credea c acestea sunt capabile, prin amestecare, s formeze toate celelalte culori.

Problema cea mai important a fost confuzia dintre comportarea mixului de lumin numit amestec aditiv de culori i comportarea mixului de vopsea sau cerneal pigment numit amestec substractiv de culori. Aceast problem a aprut deoarece absorbia luminii de ctre substane materiale are alte reguli dect percepia luminii de ctre ochiul uman.

Combinaie de culori aditiv i substractiv, pornind de la cele trei culori de baz Se tie c exist trei tipuri de celule fotoreceptoare conuri. Conurile L sunt cunoscute ca receptori pentru culoarea roie. Rspuns normal al tipurilor de conuri S, M i L la stimuli monocromatici Diverse lungimi de und ale luminii stimuleaz fiecare dintre aceti receptori n diverse grade. Lumina verde-glbuie, de exemplu, stimuleaz att conurile L, ct i conurile M la fel de puternic, dar cele S sunt slab stimulate.

Testul lui Lusher: cum să aranjezi corect culorile? Cum să treci testul Luscher

Lumina roie, pe de alt parte, stimuleaz conurile M la fel de mult ca i pe cele L, ns aproape deloc pe cele S; lumina verde-albastr stimuleaz mai mult conurile M dect L, i mai puternic conurile S; lumina violet stimuleaz exclusiv conurile S. Creierul uman combin informaia primit de la fiecare tip de receptor, dnd astfel natere la percepii diferite ale diverselor diagramă test de orbire a culorii de und ale luminii. Scurt istorie a teoriei vederii n culori Dei Aristotel i ali oameni de tiin din vechime au avut diverse scrieri diagramă test de orbire a culorii la natura luminii i vederea n culori, abia n vremea lui Newton lumina a fost identificat ca fiind sursa senzaiei de culoare.

Teoria culorilor primare RYB a devenit baza diverselor teorii ale vederii n culori din secolul XVIII, ca fiind calitile fundamentale diagramă test de orbire a culorii ce sunt amestecate n percepia tuturor culorilor, precum i a vopselelor i pigmenilor.

Aceste teorii au fost intensificate datorit diverselor investigaii ale efectelor psihologice ale culorilor, n mod deosebit contrastul dintre culorile complementare sau opuse. Aceste idei, precum i multe alte observaii personale referitoare la culori, se regsesc n dou documente din teoria culorilor: Teoria culorilor lucrare scris de poetul i ministrul german Johann Wolfgang von Goethe i Legea contrastului simultan al culorilor scris de chimistul francez MichelEugne Chevreul.

Oamenii de tiin germani i englezi au stabilit la sfritul secolului XIX c percepia culorii de ctre retin este descris cel mai bine n termeni de seturi diferite de culori primare rou, verde i albastru RGBmodelate cu ajutorul amestecului aditiv de trei culori. Pe aceste baze, la nceputul secolului XX s-a dezvoltat colorimetria sau descrierea cantitativ a amestecului de culori, precum i o serie de modele sofisticate ale spaiului culorilor i ale percepiei lor.

Test de viziune de culoare

Au fost, de asemenea, create vopselurile i procesele chimice necesare fotografiei n culori. Ca rezultat, imprimarea pe baza celor trei culori a devenit posibil n mass-media, att din punct de vedere estetic, ct i economic, iar teoria culorilor a fost adaptat la culorile primare cele mai utile pentru cernelurile i vopselele fotografice: cyan, magenta i galben CMY.

Aceste culori primare au fost reconciliate cu celelalte culori primare retinale RGB, iar mixul aditiv cu cel substractiv, definind astfel culorile primare CMY lumânări pentru îmbunătățirea vederii fiind substane ce absorb numai una din culorile primare retinale: cyanul absoarbe numai rou, magenta absoarbe numai verde i galbenul absoarbe numai albastru.

  1. Masajul ochilor restabilind vederea
  2. Ce trebuie să mă gândesc după un test de ochi?
  3. 7 viziune așa cum vede o persoană
  4. Zhirinovsky vedere slabă
  5. Cum sa aranjezi corect culorile?
  6. Cum să mărești puterea viziunii
  7. Tratament foto dermatita alergică în fața ochilor Liniile din imaginile prezentate pot fi împărțite, pot fi neclară sau distorsionate.

Diagrama cromatic a spaiului observabil de culori ntocmit de CIE n anul Mecanismul vederii n culori n creierul uman Procesarea culorii ncepe de la nivelul primar al sistemului vizual retina. Informaia vizual este trimis prin intermediul nervului optic ctre chiasma optic, adic punctul unde se ntlnesc cei doi nervi optici. Aici informaia traverseaz n partea cealalt a creierului.

Apoi este preluat de tractele optice tractele fibrei vizualecare intr n talamus prin sinaps la nucleul genicular lateral LGN. Calea vizual n creierul uman; partea ventral mov este important n recunoaterea culorilor Reprezentarea cii vizuale Adaptarea cromatic Un obiect poate fi vzut n diverse condiii.

diagramă test de orbire a culorii viziune la 28 de ani

De exemplu, poate fi iluminat de lumina soarelui, de lumina focului sau de lumina strident electric. Pe de alt parte ns, o camer fr o ajustare a luminii poate face ca mrul s aib diverse nuane.

Vederea in Culori

Aceast caracteristic a sistemului vizual se numete adaptare cromatic. Dei sistemul vizual menine constant, n general, perceperea culorilor sub diverse lumini, exist situaii cnd luminozitatea relativ a doi stimuli diferii va aprea opus la diverse nivele de iluminare.

diagramă test de orbire a culorii clinica oftalmologica fiodorov in chisinau

De exemplu, petalele galbene strlucitoare ale unei flori vor aprea ntunecate n comparaie cu frunzele verzi, privite ntr-o Recommended.