Account Options

Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală. Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală.

Pornind de la datele Iui Weber, Fechner a considerat ca diferentele abia perceptibile intre senzatii pot fi luate ca egale intre ele, intrucat sunt valori extrem de mici si, deci, pot fi folosite ca unitate de masura, cu ajutorul careia sa se exprime numeric intensitatea senzatiilor, ca suma sau integral a unor catimi abia perceptibile infinit de micisocotind de la pragul inferior al sensibilitatii absolute.

In final, el formula legea potrivit careia intensitatea senzatiilor creste in progresie aritmetica, in timp ce intensitatea stimulilor creste in progresie geometrica. Reducerea tuturor diferentelor dintre senzatii la unitate 1 este arbitara.

Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală

Cercetarile ulterioare au dus la constatarea unor fapte care in afara limitelor actiunii legii lui Weber-Fechner. De asemenea, legea respectiva nu se aplica nici sensibilitatii protopatice sensibilitatea primara difuza, cea mai veche din punct de vedere filogeneticunde fenomenele de excitatie-reactie se produc dupa legea „tot sau nimic' a lui Bodwitch.

Mai tarziu, Helmholtz si Lazarev au incercat inlocuirea formulei lui Weber-Fechner cu unele mai complicate, care sa exprime principiul general ce sta la baza fenomenelor excitatiei. Dar nici aceste formule n-au reusit sa Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală intreaga diversitate a fenomenelor ce caracterizeaza trecerea de la excitatie la senzatie.

Stevens, reluand problema, a ajuns la concluzia ca legea de tip logaritmic a lui Fechner, ramanand valabila pentru segmentul intensitatilor restaurarea vederii osteopate, nu se aplica segmentelor intensitatilor extreme f. Cercetarile efectuate in cadrul psihologiei ingineresti si ergonomiei au impus, alaturi de notiunea de prag diferential, si pe cea de prag operativ Mc. Gill, Aceasta se refera la valoarea pe care trebuie s-o aiba un stimul pentru a fi optim discriminabil.

Astfel, pragul operativ se defineste ca marime minima a divergentei intervalului de diferetinerecare, atunci cand este atinsa, viteza si precizia diferentierii reactiei devin maxime. Sub influenta teoriei informatiei, psihofizica moderna si-a reconsiderat pozitia fata de analiza si evaluarea stimulului la „intrare'. Astfel, in locul detalierii si evaluarii unei configuratii energetice luate izolat, se opereaza detalierea si analiza intregului complex de eve-nimente care actioneaza Ia un moment dat asupra organismului.

Acestia pot influenta pozitiv sau negativ rapiditatea si precizia inregistrarii si diferentierii stimulului principal. Rezulta, asadar, ca relatiile psihofizice prezinta tablouri diferite in conditiile perceptiei de laborator, cand stimulul se aplica izolat, si in cele ale perceptiei cotidiene, cand actiunea stimulului specific se interfereaza cu actiunea stimulilor contextuali. Legile psihofiziologice ale sensibilitatii exprima dependenta nivelului si dinamicii acesteia de fenomenele care au loc in organizarea interna a subiectului, inainte si in timpul receptionam stimulului modal specific.

Esentiale sunt: legea adaptarii, legea contrastului, legea sensibilizarii si depresiei, legea sinesteziei si legea oboselii. Legea adaptarii exprima caracterul intrinsec dinamic al sensi­bilitatii, deplasarea Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală sus sau in jos a pragurilor absolute si diferen­tiale sub actiunea prelungita a stimulului sau in absenta acestuia.

Procesul adaptarii se compune din doua secvente sau verigi corelate: scaderea nivelului sensibilitatii in raport cu punctul sau valoarea initiala E 1 si cresterea nivelului sensibilitatii in raport cu Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală initial de referinta E i fig.

Adaptarea se manifesta in cadrul tuturor ana lizatorilor si are ca me- canism interactiunea dintre veriga corticala si cea periferica recep­toare. Dupa rapiditatea si amplitudinea varia­tiilor sensibilitatii, D. Adrian a impartit analizatorii in trei grupe: rapid si puternic adap­tabili tactul si mirosul : mediu adaptabili va­zul ; • greu si slab adap­tabili proprioceptia, sen­sibilitatea algica.

neplăcut pentru vedere

Pe langa intensitatea si durata de actiune a stimulului, adaptarea depinde si de semnificatia stimulilor: in raport cu aceeasi intensitate si durata.

Analiza dinamicii pune in evidenta trei faze: • modificarea brusca a nivelului sensibilitatii cresterea sau scadere lui ; modificarea lenta in sens ascendent sau descendent ; stabilizarea relativa mentinerea sensibilitatii la nivelul rezult viziune canină urma schimbarilor anterioare.

Legea contrastului exprima cresterea sensibilitatii ca efect al interactiunii spatio-temporare a excitantilor de intensitati diferite, care actioneaza simultan sau succesiv asupra aceluiasi analizator.

Corespunzator, vom avea doua tipuri de contrast: simultan si succesiv.

Am miopie cum să îmbunătățesc vederea

Ce simultan consta, fie in accentuarea reciproca a claritatii si pregnantei stimulilor prezentati in acelasi moment in campul perceptiei, fie in accentuarea stimulului principal sub influenta stimulilor de fond Pentru a se produce, este necesar ca deosebirile de intensitate dintre stimuli sa nu fie nici prea mari, incat sa genereze fenomenul de alternanta lupta campurilor perceptivenici prea mici, incat sa genereze amestecul fuziunea.

Contrastul simultan are o sfera Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală manifestare mai redusa decat cel succesiv; este greu de obtinut in cadrul sensibilitatii gustative si olfactive si slab exprimat in cadrul celei auditive.

  1. Valoarea constantei Weber pentru diferite simțuri.
  2. Examen de miopie hipermetropie

Cel mai pregnant, el se evidentiaza in sfera sensibilitatii vizuale - contrastul simultan al culorilor, contrastul simultan al marimilor.

Contrastul succesiv consta in cresterea acuitatii perceptive a nivelului sensibilitatii in raport cu un stimul prezentat Ia scurt timp dupa actiunea mai indelungata a altui stimul de aceeasi modalitate, dar diferit dupa intensitate.

El se evidentiaza in sfera tuturor modalitatilor senzoriale, fiind deosebit de pregnant in cadrul sensibilitatii gustative, olfactive, termice si vizuale.

Valoarea constantei Weber pentru diferite simțuri. §4

Stimularea repetata a receptorilor gustativi cu substante dulci duce la cresterea considerabila a sensibilitatii pentru acru scaderea prealabila a sensibilitatii dominatorilor pentru rosu, determina cresterea sensibilitatii dominatorilor de verde R.

Granit, ; stimularea indelungata a pielii cu rece ridica sensibilitatea pentru cald si invers contrastul termic. Mecanismul care sta la baza contrastului il constituie procesele de inductie reciproca si autoinductie care au loc intre diferitele campuri receptoare si intre verigile subcorticale si cele corticale ale analizatorului. Astazi, se considera ca in structura fiecarui analizator exista retele neuronale specializate in crearea si accentuarea contrastelor J. Gibson,F. Attneave,H.

myopia hyperopia and astigmatism explained

George,Fraisse si Voilaume, Acestea se regleaza la diferite niveluri si, in functie de sarcina perceptiva sau de caracteristicile fizice si statistice ale stimulilor, emit doua categorii de Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală de sensibilizare a unor neuroni senzitivi si de inhibare a altora. Diferentele de nivel in starea de excitatie creeaza in plan psihologic, respectiv, in perceptie, imagini contrastante. Legea sensibilizarii si depresiei exprima cresterea sau scaderea sensibilitatii in cadrul unui analizator, fie ca urmare a interactiunii diferitelor campuri receptoare proprii, fie ca urmare a interactiunii lui cu alti analizatori.

Stimularea cu o lumina de intensitate relativ slaba a unor segmente retiniene, de pilda, duce la cresterea nivelului sensibilitatii in segmentele apropiate. Modificarea sensibilitatii pe fondul interactiunii analizatorilor este un fenomen frecvent si usor de Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală. Zravkov si S. Stevens au studiat in detaliu interactiunea analizatorilor, demonstrand experimentai cum stimularea unuia din ei determina efectul de sensibilizare sau de depresie in cadrul celorlalti, corespunzator intensitatii si duratei stimulilor utilizati.

masă cerc pentru vedere

Asa, de pilda, stimularea sistemului auditiv cu sunete cuprinse intre anumite frecvente 1. Cores­punzator, stimularea aparatului vizual cu o lumina de intensitate submedie determina sensibilizarea analizatorului auditiv.

Excitarea cu rece a pielii fetei sau a portiunii occipitale determina cresterea rapida a sensibilitatii vizuale si auditive; excitarea intre anumite limite si in anumite conditii a receptorilor tactili si kinestezici duce la cresterea sensibilitatii vizuale si auditive, iar intre alte limite si in alte conditii, asemenea excitare duce la aparitia fenomenului de depresie.

Sensibilitatea si legile ei

Legea sinesteziei exprima acea interactiune intre analizatori, in cadrul careia calitatile senzatiilor de o anumita modalitate de ex„ vizuala sunt transferate senzatiilor de o alta modalitate de ex„ au­ditiva. Se intalnesc, Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală, situatii cand un stimul aplicat unui analizator produce efecte subiective proprii altui analizator, fara ca acesta sa fie stimulat.

Stimulii acustici, indeosebi cei muzicali, produc efecte sen­zatii cromatice, asa-numitu auz colorat Acest fenomen este foarte pregnant la unele persoane.

Se citeaza cazurile unor mari compozitori, precum Schubert, Ceaikovski, Berlioz s.

video experimental ESTETICA

Toti ceilalti stimuli produc efecte kinestezice. Se considera ca sinestezia este o componenta a aptitudinilor artistice.

ciuperca si vederea

Legea oboselii exprima faptul ca analizatorii, fiind sisteme care functioneaza pe baza de consum de energie stocata in structura lor, iar aceasta Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală fiind cantitativ limitata, sunt supusi fenomenului de oboseala.

Aceasta se concretizeaza, pe de o parte, in scaderea considerabila a nivelului sensibilitatii si a capacitatii rezolutive a analizatorului, iar pe de alta parte, in aparitia unor senzatii de disconfort si instabilitate.

dacă vederea se poate deteriora

Nu in toti analizatorii oboseala se manifesta la fel de pregnant: cei mai fatigabili sunt analizatorii vizual, chinestezic si auditiv; cel mai putin fatigabil este analizatorul gustativ.

Dupa sursa care o genereaza, oboseala senzoriala este de trei tipuri: suprasolicitare, ca urmare a functionarii indelungate a analizatorilor in conditiile actionarii unor stimuli de intensitate superioara mediei; de subsolicitare, care se produce ca rezultat secundar al scaderii tonusului general de excitabilitate al scoartei cerebrale, din lipsa de viziune plus 6 cum se tratează externa; foarte pregnant acest gen de oboseala se inregistreaza in cazul experimentelor cu privare senzoriala - izolarea pe timp mai indelungat, cel putin 24 de ore, in cabine speciale ; de asteptare, care apare la operatorii care supravegheaza tablourile de comanda in sistemele tehnice automatizate; fiind vorba de o atentie concentrata pe termen lung, pentru a nu se omite semnalele utile de avertizare sau de avarie si care pot nici sa nu apara, ca urmare a incordarii neuropsihice, in cadrul analizatorilor implicati, de regula, cel vizual si cel auditiv, inevitabil se instaleaza oboseala.

Efectul oboselii este in toate cazurile negativ, ducand atat la scaderea performantelor la sarcinile perceptive, cat si la o stare generala deza-greabila.

Legile socioculturale ale sensibilitatii exprima dependenta orga-lizarii si functionarii mecanismelor senzoriale ale omului de parti-cularitatile stimulilor, sarcinilor, formelor de activitate si etaloanelor pe care le genereaza mediul sociocultural.

Daca legile psihofizice. La om, devine obligatoriu ca, in analiza sensibilitatii, pe langa com­ponentele si formele primare, determinate pe cale biologica naturala, sa adaugam componente si forme secundare, ce se structureaza numai in contextul mediului sociocultural. Asa avem, de pilda, sensibilitatea muzicala auzul muzicalsensibilitatea fonematica auzul fonematic sau verbalsensibilitatea culinara imensa gama a senzatiilor gustative si olfactive legate de diversitatea produselor alimentare create isto-ricestesensibilitatea cromatica diferentiala, a carei conditionare isto-rico-culturala este convingator demonstrata de cercetarile antropologice.

Putem indica cel putin patru legi de sorginte socioculturala care se includ in evolutia si structurarea sensibilitatii, si anume: legea con­stientizarii; legea exercitiului selectiv profesionalizarii ; legea este-tizarii si semantizarii; legea verbalizarii. Initial, constiinta se bazeaza numai pe sensibilitate si Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală experienta senzoriala; pe masura elaborarii si îmbunătățirea rapidă a vederii altor structuri psihice mai complexe - reprezentarile, imaginatia, gandirea -ea dobandeste o anumita autonomie functionala si impune criterii si etaloane noi sferei senzoriale.

Acuitatea oricarei sensibilitati modale va depinde direct de claritatea si gradul de focalizare a constiintei: pragul de detectie va fi mai scazut in raport cu un stimul asteptat „montajul constient de intampinare' sau „setul'decat in raport cu un stimul pe care nu-l asteptam pentru care nu avem pregatita constiinta.

Legea con-stientizarii confera Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală informational senzorial obiectualitate si adresabilitate: delimitarea dintre senzatie, ca dat subiectiv, si proprietatea stimulului extern care a provocat-o ca dat obiectiv; orientarea reactiei de raspuns spre „in afara'in directia stimulului extern, iar nu spre „inauntru'catre senzatia din creierul nostru.

Legea exercitiului selectiv sau a „profesionalizarii' exprima de­pendenta viziunea științei politice de dezvoltare si eficienta a diferitelor forme modale ale sensibilitatii de procesul generat al invatarii pe care-l parcurge individul uman de la nastere la maturitate si de specificul activitatii dominante, respectiv al profesiei pe care o desfasoara cand devine subiect adult. Profesia devine un factor care accentueaza si amplifica determinismul sociocultural al sensibilitatii umane.

Legea estetizarii si semantizarii exprima modelarea sensibilitatii umane in raport cu desprinderea si actiunea a doi factori culturali: frumosul si semnificatia.

Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală, legile sensibilitati - senzatii ( larisa)

Functionarea mecanismelor senzoriale va fi modelata si reglata prin intermediul principiilor si codurilor culturale estetice si semantice in directia evaluarii calitatilor senzatiilor prin prisma unor criterii speciale de frumos-urat, agreabil-dezagreabil, precum si a unor criterii de semnificatie ce desemneaza, ce sens are. Sensibilitatea vizuala si cea auditiva se structureaza direct pe etaloane estetice - ale formelor, ale culorilor, ale structurilor muzicale etc; sensibilitatea gustativa si cea olfactiva se leaga cu precadere de criteriile placut-neplacut si se nuanteaza o data cu diversificarea produselor alimentare si cosmetice.

Aceasta estetizare a sensibilitatii nu se realizeaza in mod standarizat, la fel la toti indivizii; dimpotriva, legea estetizarii genereaza diferentieri si particularizari, astfel ca, in fata acelorasi stimuli obiectivi, latura estetica a senzatiei poate fi de semn opus la doi subiecti diferiti: frumos Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală unul, urat pentru altul. Semantizarea exprima o directie specifica si necesara de evolutie istorica si ontogenetica a sensibilitatii umane, anume stabilirea de legaturi de designare- reprezentare intre insusirile a doua obiecte - stimul: obiectul-stimul semnificat sau designat si obiectul-stimul semnificant designant sau intre insusirile unui stimul si anumite actiuni sau comportamente.

Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală.

Exemple sunt numeroase: relatia dintre nota de pe portativ si inaltimea si durata sunetului muzical, legatura dintre grafema litera si sunetul verbal, legatura dintre semnele de circulatie si comportamentele ce trebuie urmate de pietoni si automobilisti. Mecanismele sensibilitatii vor incorpora, in schemele lor operatorii, criterii de ordin semantic, gratie carora continutul senzatiilor este interpretat din punct de vedere al sensului, ce anume semnifica el nu numai in raport cu stimulul original, ci si in raport cu alt stimul sau cu ce anume trebuie sa faca subiectul.

Legea verbalizarii exprima o caracteristica generala a organizarii psiho-comportamentale a omului, anume aceea a edificarii si reglarii verbale. Sensibilitatea se subordoneaza si ea acestei legi, cuvantul exercitand o actiune reglatoare directa asupra ei. Prin instructaj si comenzi verbale pot fi modificate pragurile senzoriale, poate fi optimizat actul receptiei senzoriale in intregul lui. Legea Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală postuleaza, de asemenea, fixarea in cuvant a continutului clinică oftalmologică al senzatiilor, devenind posibila atat stabilitatea lor in sfera constiintei, cat o mai buna fixare in memorie a experientei senzoriale.

Experimental, s-a demonstrat ca actiunea legii verbalizarii este atat de puternica si generalizata, incat ea poate modifica in sens amplificator sa reductor si efectele legilor primare - psihofizice si psihofiziologice prezentate mai sus. Cuvantul dirijeaza intreaga dinamica a receptiei senzoriale in campul stimulator extern; acesta din urma este supus unei permanente reor­ganizari, fiind scoase in Legea Weber-Fechner și acuitatea vizuală plan si accentuate elementele carei corespund starilor actuale de motivatie si scopurilor activitatii curente si trecute in plan secundar elementele insusirile care in momentul dat nu au pentru subiect o semnificatie deosebita.

Astfel, gratie reglajului verbal, functia sensibilitatii se logicizeaza, organizandu-se pe programe specifice, bazate pe conditii logice si criterii de relevanta, reprezen­tativitate si semnificatie. Contact - ia legatura cu noi .