Zona creierului de viziune. Medicina actuală, între emisfera stângă şi emisfera dreaptă a creierului

• Zona din creier responsabilă de vedere. Arată/ascunde cuvinte de învăţat
• Medicina actuală, între emisfera stângă şi emisfera dreaptă a creierului
• Viziune internă de către creier, Viziune și alcagol

Tweet După cum zona creierului de viziune ştie, creierul nostru este format din două emisfere, care, deşi sunt foarte asemănătoare din punct de vedere anatomic, se deosebesc totuşi din punct de vedere funcţional. În timp ce emisfera stângă este logică, verbală, matematică, analitică, numerică, secvenţială, liniară şi temporală, emisfera dreaptă este sintetică, spaţială, holistică, intuitivă, emoţională, artistică, picturală, creativă şi implicată în recunoaşterea feţelor.

Viziune internă de către creier

După cum se ştie, creierul nostru este format din două emisfere, care, deşi sunt foarte asemănătoare din punct de vedere anatomic, se deosebesc totuşi din punct de vedere funcţional. Desigur că, pentru a da naştere unei personalităţi echilibrate, cele două emisfere ar trebui să colaboreze cât mai bine între ele.

OCHIUL MINȚII și misterele creierului uman

În realitate însă, la fiecare dintre noi se poate vorbi de dominanţa unei emisfere. La dreptaci se spune că predomină emisfera stângă. Dar şi la aceştia pot să predomine alte funcţii ale emisferei drepte.

Aşa spre exemplu, unii dintre ei ar putea să aibă o gândire intuitivă, o viziune spaţială, un simţ artistic mai pronunţat şi aşa mai departe. Pe de altă parte, se spune că în unele profesii predomină emisfera dreaptă, iar în altele predomină emisfera stângă.

Aşa spre exemplu la matematicieni predomină emisfera stângă, care este logică, matematică, analitică şi numerică.

Origini istorice[ modificare modificare sursă ] Cronologia evoluțiilor majore în știință care au dus la apariția neuroștiinței cognitive Neuroștiința cognitivă este un domeniu interdisciplinar de studiu între neuroștiință și psihologie [3]. Au existat mai multe etape în aceste discipline care au schimbat modul în care cercetătorii și-au abordat investigațiile și care au dus la delimitarea completă a domeniului.

Iar la pictori predomină emisfera dreaptă, care este mai spaţială, mai picturală şi mai artistică. În acest caz, la radiologi ar trebui să predomine emisfera dreaptă, iar la internişti şi la psihiatri ar trebui să predomine emisfera stângă.

Problemele s-au complicat însă foarte mult din cauza faptului că în ultimul timp toate specialităţile medicale au început să pună un accent tot mai mare pe imagistică, pe radiologie, pe ecografie, pe Zona creierului de viziune, pe RMN, PET, pe endoscopie, pe zona creierului de viziune, pe citologie şi aşa mai departe, care solicită mai mult emisfera dreaptă a creierului.

Pe de altă parte, nici ghidurile medicale nu solicită medicului decât să observe semnele corespunzătoare şi să aplice algoritmul indicat. De fapt, întreaga noastră civlizaţie, bazată mai mult pe imagine decât pe cuvinte, solicită mai mult emisfera dreaptă decât emisfera stângă.

Chiar şi la congresele medicale, autorii apelează mai mult la aspectul artistic al imaginilor, decât la aspectele seci ale datelor ştiinţifice. De aceea unii spun că o imagine face cât o mie de cuvinte.

Cum ai mai bine grija de creierul tau? Medicina actuală, între emisfera stângă şi emisfera dreaptă a creierului Imbunatateste-ti alimentatia! Neuroștiință cognitivă - Wikipedia Zona creierului de viziune, Origini istorice[ modificare modificare sursă ] Cronologia evoluțiilor majore în știință care au dus la apariția neuroștiinței cognitive Neuroștiința cognitivă este un domeniu interdisciplinar zona creierului de viziune studiu între neuroștiință și psihologie [3].

Dar, deşi imaginile sunt foarte importante, nici un organ de simţ nu poate rezolva integral problemele extrem de complicate ale omului contemporan. De aceea, toate informaţiile venite de la organele de simţ sunt supuse unor procese de integrare şi de prelucrare superioară.

Se pare însă că dezvoltarea imagisticii, care a transparentizat organismul uman şi care a adus astfel servicii extraordinare medicinei contemporane, precum şi aplicarea ghidurilor, recomandate de medicina bazată pe dovezi, în care medicul nu trebuie decât să observe criteriile de diagnostic şi să aplice algoritmul corespunzător, apelează mai mult la emisfera dreaptă, decât la emisfera stângă a creierului.

De multe ori însă, fenomenele patologice sunt mult mai complicate, mai profunde şi mai subtile decât s-ar părea la prima vedere.

Există o „super-entitate” în interiorul creierului uman

În spatele unei tumori cerebrale, sau a unui chist ovarian, pe care le putem vedea foarte bine la RMN, se pot ascunde fenomene mult mai profunde, care nu pot fi văzute decât cu ochiul minţii, care este legat mai mult de emisfera stângă, decât de emisfera dreaptă.

De aceea, nici noi, care avem imensul avantaj de a vedea mult mai bine toate organele interne decât vedeau înaintaşii noştri, nu putem scăpa, dacă vrem să intrăm în profunzimea fenomenelor şi să personalizăm diagnosticul medical, de gândirea mult mai obositoare a emisferei stângi, pe care unii o denumesc ştiinţifică, spre deosebire de emisfera dreaptă, care ar fi mai artistică.

Probabil că performanţele deosebite ale unor medici constau tocmai în folosirea optimă a celor două emisfere. Probabil că ei fac un diagnostic diferenţial mai bun cu ajutorul emisferei stângi, care este mai analitică decât emisfera dreaptă.

Căci Dumnezeu i-a dat omului cele două emisfere cerebrale pentru a rezolva cât mai bine problemele extrem de complicate cu care este confruntat.